luni, 8 martie 2010

Un caine – cel mai bun medicament


Efectul benefic al prezentei unui animal de casa asupra sanatatii oamenilor e bine cunoscut, dar un studiu recent merge chiar mai departe, sugerand ca tratamentul “cu caini” ar trebui sa fie disponibil in fiecare spital.

In general, prezenta unui caine sau a unei pisici contribuie la bunastarea emotionala si fizica a stapanului sau, dar rezultatele obtinute de doua cercetatoare de la Universitatea Loyola din Chicago, SUA, sunt si mai precise, aratand ca a mangaia un caine poate reduce in mod semnificativ durerea in cursul recupararii dupa operatii.

Studiul, efectuat pe pacienti care suferisera interventii chirurgicale de inlocuire a articulatiilor, a aratat ca, daca aveau la dispozitie un caine pe care sa il mangaie, pacientii consumau cantitati de analgezice (medicamente pentru reducerea durerii) cu cca. 50% mai mici decat in mod obisnuit.

Studiul a implicat caini special dresati de cele doua specialiste.

De-a lungul timpului, studii asemanatoare au furnizat informatii privind rolul pozitiv al cainilor si pisicilor in mentinerea si recuperarea sanatatii oamenilor, contribuind la constituirea unei ramuri a medicinii cunoscuta sub numele de pet-terapie.

Astfel, un studiu realizat la Universitatea din Warwick, Marea Britanie, a aratat ca prezenta unui caine sau a unei pisici le ajuta pe femeile operate de cancer la san sa-si depaseasca mai usor durerea si teama provocate de boala si sa suporte mai bine urmarile operatiei.

Studii americane anterioare demonstrasera ca proprietarii de caini sau pisici au, in general, ritmul cardiac si tensiunea arteriala mai scazute fata de alte persoane si fac fata mai bine stresului.

Sursa: Mail Online

cateva lucruri despre pisici

















sâmbătă, 13 februarie 2010

De ce cainele manaca iarba?!


Credeti sau nu,dar acesta este unul dintre cele mai cautate subiecte de pe internet cu animale de companie. Deasemenea este si unul dintre subiectele cu o varietate nesfarsita de raspunsuri. Doar intreaba-l pe Dr. Google daca nu crezi.

In ciuda tuturor posibilelor raspunsuri (bune sau proaste deasemenea), ti-am oferit cateva mai bune la care poti adauga si tu cateva versiuni agreate de tine:

#1 Teoria vitaminelor si mineralelor : nu primesc suficient din mancare , asa ca incearca sa compenseze cu ceea ce contine iarba .

#2 Nevoia de celuloza : din cauza ca au nevoie de celuloza in cantitati mici pentru a ajuta la digestia bacteriana, deci consuma "chestia verde" tocmai pentru a regla homeostazia bacteriana.

#3 Teoria vomei : pentru a creste umpic secretia de suc biliar atunci cand ceva nu e ok in stomac. efectul de inducere a vomei produs de iarba este bine cunoscut.ca sa te convingi mananca si tu o mana de iarba :P pentru a te convinge .

#4 Teoria durerii gastrice (sau "il doare burta"): daca ai avea acid gastric in exces, chiar si putin reflux esofagian si fara sa ai posibilitatea de a-ti administra un pansament gastric de la farmacie cu sigurant ai putea sa mananci putin iarba.

#5 Teoria cainelui flamand: unii caini chiar le place iarba si atat. sunt atatia stpanai care stiu asta

***

OK, acesta este lista mea de top 5. Ai si tu alte motive sau cauze ??

miercuri, 10 februarie 2010

“Mass pe mes” pentru deszăpezirea câinilor




Mobilizare record la adăpostul de câini de la Glina, pentru scoaterea din nămeţi a maidanezilor. Sensibilizaţi de mesajele propagate pe Messenger şi pe Facebook, zeci de tineri au dat ieri la lopată printre cuşti, cozi şi lătrături.

Niciun primar din Bucureşti n-a reuşit vreodată să scoată lumea la lopeţi cum a făcut ieri un mesaj propagat pe internet, pe Yahoo messenger sau pe reţeaua de socializare Facebook.

Câteva zeci de tineri lopătează de două zile ca să scoată de sub tonele de zăpadă vreo 300 de câini adăpostiţi pe un câmp la ieşirea din Glina.

“De regulă suntem doi-trei oameni aici, venim prin rotaţie şi dăm de mâncare la câini. Ce vedeţi acum n-am văzut niciodată şi nici nu cred c-o să mai vedem!”, a recunoscut Andreea, una din voluntarele Asociatiei Robi, pentru protecţia animalelor.

Fete de mall la lopată

“Ferma” maidanezilor e cunoscută în comuna Glina. Localnicii te privesc ciudat şi cu oarecare milă în timp ce-ţi dau indicaţii cum să găseşti locul. Nu par să înţeleagă urgenţa situaţiei, aşa cum au înţeles-o, de exemplu, cele două Aline venite cu lopeţile direct dintr-un magazin de grădinărit. Aveau şi preţul pe ele, lopeţile.

Fetele erau îmbrăcate mai degrabă de mall, dar animate de dragostea sinceră faţă de animale: “Am venit, spuneţi-ne ce trebuie să facem! Am primit un mass pe mes* şi am venit imediat. Stăm în Vitan!”, explică rapiditatea cu care au ajuns una dintre Aline, ceva mai îmbrăcată decât tiza ei, care-şi arată discret bronzul de solar din zona lombară.

Fetele s-au pus pe lopătat. La fel ca ele alţi 30-40 de oameni se chinuie să scoată zăpada din ţarcuri, o aruncă pe aleea centrală de unde un utilaj o impinge periodic la marginea ţarcurilor, în câmp. Un munte de zăpadă alb murdar dă deja ecou lătrăturilor, la marginea fermei.
Câinii nu se decid dacă sunt bucuroşi de atâta companie sau geloşi pe fraţii lor care au reuşit să scape din ţarcuri în timpul viscolului. De aceea lopeţile mai servesc şi la despărţirea vreunei cozi de câine liber, intrată din greşeală în colţii unuia rămas în ţarc. Acum vreo 50 de maidanezi umblă liberi prin jurul fermei şi s-au împrăştiat pe drumul ce vine dinspre Glina. N-au deprins convenţia canină a lătratului la roată, dar au pe ce să exerseze. La intrarea în fermă s-a făcut coadă de maşini. Toate pline de voluntari.

“Am aflat de pe Facebook că e gravă situaţia aici. Tocmai adoptasem un câine la distanţă de la Asociaţia Robi – că am şi eu alţii la bloc, nu mai am unde să-l ţin - şi acum am aflat că a murit”, îmi povesteşte o voluntară în timp ce împarte frăţeşte un sac cu mâncare la mai mulţi căţei. Unul dintre ei, roşcat şi cu mustăţi zbârlite, lasă baltă toată mâncarea ca să se gudure la noii veniţi. E “Mustăcilă”, cel mai afectuos membru al stabilimentului.
Câinii “votează” România bunului simţ

Toţi sunt de fapt însetaţi de mângâieri. Mâncarea, apa, grija de a-i scoate din nămeţi, le-ar da toate pe o mângâiere. Aşa ştie şi Ioana Diaconu, de la Asociaţia “A doua şansă”.

Are peste 250 de câini în adăpost (restul sunt ai Asociaţiei Robi) şi se bucură mai reţinut de succesul înregistrat de mobilizarea virtuală. Lopătează deja de două zile şi mai are în spate precedenta deszăpezire, care i-a picat pe cap doar ei şi câtorva voluntari permanenţi. Spune că duminică zăpada împresurase toate ţarcurile.

Câţiva câini muriseră îngheţaţi, doar cu boticurile scoase din zăpadă. Alţii – scăpaţi din ţarcuri - s-au bătut între ei şi s-au omorât. Peste unul tocmai trecuse utilajul de zăpadă cu şenilele. Nu se ştie dacă era deja mort sau i-a venit de hac utilajul.

Pe măsură ce se înlătură zăpada, un galben vesel zâmbeşte la soare de pe cuştile câinilor. Sunt bucăţi din vechile banere electorale ale PNL, folosite pe post de izolare anti ploaie. Pe unele se citeşte clar stampila “VOTAT”. Pe altele se poate ghici sloganul: “Pentru o Românie a bunului simţ”. Nimic mai potrivit pentru acţiunea de faţă.
Viaţa unui câine valorează la fel ca a unui om

Dintr-un ţarc, Daniela aruncă zăpada afară cu făraşul, în timp ce întreţine conversaţia şi cu “chiriaşul permanent” al locului. Câinele o aprobă din priviri de pe pragul cuştii.

“Am aflat de la o prietenă, pe email. Am adoptat şi eu un câine cu handicap, şi acum e bine, dovadă că nu are nevoie decât de îngrjirire şi dragoste. Azi am plecat de la serviciu, le-am zis că pot să mă dea şi afară, că eu vin să deszăpezesc câinii. Dar au zis că nu e nicio problemă. Sunt avocată şi şeful meu e britanic, are altă mentalitate. Pentru mine viaţa unui câine e la fel de importantă ca viaţa unui om”, conchide Daniela Iaru. Dacă ar sări tot aşa şi în ajutorul unor oameni înzăpeziţi? Sigur, “dacă ar şi să mă sensibilizeze la fel, cu siguranţă!”.
Dacă vă număraţi printre cei care preţuiesc şi viaţa unui câine, aflaţi că la adăpostul de la Glina mai e nevoie de ajutor. La dat zăpada şi nu numai. Câinii au nevoie de mâncare, îngrijire, dragoste, tot timpul anului.

Nimic din ce există acolo, improvizat şi impropriu pentru adăpostirea unor animale, nu provine din fonduri publice şi nici nu se bucură de vreun ajutor din partea statului.
Dacă doriţi să ajutaţi sau să aflaţi mai multe despre activitatea celor două asociaţii care întreţin adăpostul, accesaţi www.adouasansa.com şi www.4animals.ro.

sursa: evenimentul zilei

luni, 8 februarie 2010

STOP CRUZIMII !!! imagini shokante ! SEMNEAZA PETITZIA !

Avertisment!acest filmuletz poate fi shokant!

VA ROG INTRATZI PE LINKUL AFISHAT PENTRU A SEMNA PETITIA PENTRU INCETAREA CRUZIMII IMPOTRIVA FOCILOR! e aberant faptul k inca se mai intampla asa ceva in secolul XXI ! nu iti intoarce privirea!! nu lasa capul plecat!da copy linkului de mai jos si completeaza formularul.. apoi te rog trimite-mi linkul prietenilor tai! SEMNEAZA PETITZIA !


https://secure.peta.org/site/Advocacy?cmd=display&page=UserAction&id=1858

duminică, 7 februarie 2010

vrei sa distrugi aceasta planeta?

trist dar adevarat!! avem de ales... ori suntem parazitzii...ori specia superioara a acestei planete ! te rog trimite linkul prietenilor tai ... trebuie sa skimbam ceva!

vineri, 29 ianuarie 2010

Primaria Bucuresti sterilizeaza gratuit cainii



Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan Bucuresti (ASCSB) va selecta 48 de cabinete veterinare din Capitala pentru sterilizarea gratuita a cainilor cu sau fara stapan, potrivit unei hotarari aprobate miercuri de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).

Consilierii au aprobat hotararea privind incheierea unor contracte de prestari servicii cu medicii veterinari din Municipiul Bucuresti, urmand ca ASCSB sa incheie un acord cadru urmat de contracte de prestari servicii cu medicii veterinari de libera practica, transmite NewsIn.

ASCSB va selecta din ofertele depuse un numar maxim de 48 de cabinete medicale pentru municipiul Bucuresti (cate opt cabinete pe sector). Potrivit proiectului de hotarare, criteriul de atribuire va fi pretul cel mai scazut.

Obiectul contractelor de prestari servicii il constituie sterilizarea gratuita a cainilor de rasa comuna cu varsta de peste sase luni cu proprietar si a celor fara stapan, urmand ca serviciile prestate de cabinetele veterinare sa fie platite de ASCSB.

Intr-un proiect de hotarare anterior, care a fost respins de CGMB in noiembrie 2009, Primaria Capitalei planuia sa incheie un acord cadru cu medicii veterinari cu libera practica, prin care sa plateasca intre 80 si 100 de lei pentru identificarea si sterilizarea cainilor cu sau fara stapan.

O hotarare din 2009 a Consiliului Local al Sectorului 1 stabilea suma de 50 de lei pentru prestari servicii (capturare, transport, microcipare, hranire si ingrijire) catre persoanele fizice si juridice care revendica cainii comunitari ridicati de hingheri. Solicitantii trebuie sa aduca dovada proprietatii sau a detinerii animalelor.

Potrivit estimarilor facute de spitalele din Capitala, zilnic, peste 100 de bucuresteni ajung la medic muscati de caini. Organizatiile neguvernamentale estimeaza ca in Bucuresti sunt peste 30.000 de caini comunitari.
sursa: 9am